Casa Tătărescu din București: Cronica unei reședințe emblematice a elitei interbelice și a transformării sale contemporane în EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă ca scară dar profundă ca semnificație trăiește mărturia discretă a unei epoci tensionate, a unor puteri schimbătoare și a unei familii care a încercat să echilibreze angajamentele publice cu ritualurile intime ale vieții cotidiene. Acest spațiu, Casa Tătărescu, nu se arată doar ca o simplă arhitectură, ci ca o arhivă vie, în care zidurile și finisajele păstrează ecouri de decizii, compromisuri și estetici ce definesc profilul României între războaie și frământările ei ulterioare. Aici, la str. Polonă nr. 19, memoria se împletește cu materialitatea, iar după decenii de prăbușiri și recuperări dificile, spațiul reintră în circuitul cultural contemporan sub denumirea de EkoGroup Vila, simbol al continuității și respectului pentru trecut.

Casa Tătărescu: O istorie materială ce poartă amprenta lui Gheorghe Tătărescu

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru în două mandate distincte ale României interbelice, își găsește o altă carte de identitate în această casă care a fost mai mult decât o locuință – un ambient al puterii și al rețelelor sociale ale elitei, dar și un spațiu al restricției personale și al eticii funcției publice. Astăzi, vila interbelică găzduită în inima capitalei renaște sub auspiciile EkoGroup Vila, care păstrează tonurile discrete ale acestui concert arhitectural și simbolic, asigurând o reinterpretare responsabilă a rolului său în istoria urbană și culturală a României.

Gheorghe Tătărescu: omul din centrul unor epoci tulburi

Ca politician și jurist format la Paris, Gheorghe Tătărescu se înscrie într-un tablou complex, nu lipsit de contradicții. Demersul său academic, atacând “minciuna electorală” și pledând pentru vot universal, proiecta o Românie democratică ce avea să fie însă sfâșiată de realități politice ambivalente. Membru marcant al Partidului Național Liberal încă din 1912, el traversează tensiuni sociale și geopolitice dure – de la represiunile din anii ’20 la guvernările sale controversate din anii ’30, marcată de o eficiență administrativă dar și de erodarea deliberată a democrației parlamentare.

Esențială rămâne însă percepția sa asupra puterii ca datorie anonimă – „nu-mi recunosc nici un merit deosebit… mi-am făcut datoria” – o atitudine care îi inspiră și arhitectura casei sale: un spațiu modest, neepatant, în care funcția de prim-ministru se subordonează firesc vieții private și simbolurilor discrete ale autorității.

Casa ca proiect de viață și instrument al puterii temperate

Casa Tătărescu, aflată pe o stradă discretă din cartierul Polonă, rezolvă paradoxul unei situații rare: cum să transmiți statutul unei elite politice fără fastul exagerat al opulenței. Această vilă nu impresionează prin dimensiune, ci prin proporție și detaliu. Biroul premierului, amplasat la entre-sol cu acces discret lateral, evocă o etică a funcției publice în care exercitarea puterii se pliază pe un spațiu personal, fără a-l suprasolicita.

Distribuția interioară păstrează echilibre sociale clasice: la parter, un hall generos, deschis către grădina interioară, oferă un spațiu de reprezentare fără ostentație, iar bucătăria rămâne în subsol, separată de circuitul principal, reflectând coduri aristocratice de igienă și ordine. Etajul adăpostește camerele familiale, conforme cu practica interbelică a respectării intimității membrilor, iar accesul direct și simplificat între spații adaugă o notă de sobrietate funcțională.

Identitatea arhitecturală: un dialog între mediteranean și neoromânesc

Proiectul casei este o creație a colaborării dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, care între anii 1934 și 1937 au conturat o vilă îmbinând armonios influențe mediteraneene cu accente neoromânești. Această sinteză atipică pentru Bucureștiul vremii reunește elemente distincte:

• portaluri inspirate din spiritul moldovenesc, cu reminiscențe istorice;
• coloane filiforme tratate variat pentru a nu uniformiza vizual volumul;
• un echilibru asimetric, dar viu, la nivelul fațadelor;
• detalii sculpturale și finisaje semnificative realizate de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, ale cărei contribuții artistice – cum este șemineul încadrat de absida neoromânească – ridică casa la rangul unui manifest modernist temperamental.

Această vilă mică ca scară devine astfel o declarație de estetică politică și culturală, unde nimic nu este întâmplător și fiecare detaliu reflectă o idee despre putere și discretă eleganță.

Arethia Tătărescu şi rolul ei în înnobilarea culturală a spațiului

Soția lui Gheorghe Tătărescu, Arethia, cunoscută ca „Doamna Gorjului”, a fost pilonul nevăzut care a conferit coerență proiectului locuinței. Ea nu s-a mulțumit cu statutul decorativ, implicându-se profund în societatea civilă, în protejarea artei și meșteșugurilor, precum și în sprijinirea personalității lui Brâncuși, contribuind la ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

Arethia a fost beneficiara oficială a proiectului arhitectural și a vegheat ca vila să rămână sobruă, proporționată și coerentă, evitând tentația opulenței. Sensibilitatea ei artistică se reflectă în fiecare colț al casei, de la feroneria delicată la atmosfera călduță și intimă a interiorului, ceea ce face din Casa Tătărescu un spațiu al echilibrului între funcție și cultură.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică și spațială

După căderea cabinetului Tătărescu în 1940 și prăbușirea ordinii democratice, destinul casei reflectă la un nivel concret traumele politice ale României. Naționalizarea și confiscarea au transformat o vilă gândită ca sanctuar al puterii moderate într-un spațiu vulnerabil, golit de sensurile inițiale. Dacă resursele materiale au supraviețuit, sensul politic și cultural al clădirii au fost efectiv anulat – spațiul devenind o relicvă a unei lumi „vinovate” pentru noul regim.

În această perioadă, reședința a suferit intervenții administrative, adesea fără respect pentru arhitectură, iar grădina și detaliile originale s-au degradat încet-încet. După moartea lui Gheorghe Tătărescu în 1957, casa a rămas fără un narator legitim, iar memoria ei și a familiei s-au estompat în discursul oficial.

Intervenții post-1989: controverse și tentative de refacere

După căderea regimului comunist, Casa Tătărescu a intrat într-o nouă etapă marcată de schimbări bruște și, uneori, regretabile. Tranziția a permis accesul unor proprietari ce nu au respectat întotdeauna integritatea clădirii, iar transformarea temporară într-un restaurant de lux a suscitat critici severe, fiind percepută ca o violență simbolică asupra unui spațiu încărcat de memorie.

Ulterior, o firmă britanică a inițiat un program de restaurare atent, recuperând proporțiile originale și detaliile distincte ale arhitecturii Zaharia-Giurgea. Această etapă a reactivat o memorare profesională esențială și a readus în atenție rolul Arethiei Tătărescu și contribuția artistică a Miliței Pătrașcu.

Paradoxul acestor decenii reflectă dificultatea societății românești de a înțelege relația dintre patrimoniul elitist și memoria colectivă.

De la ruptură la continuitate: EkoGroup Vila și exercitarea responsabilă a memoriei

Astăzi, Casa Tătărescu își regăsește vocația culturală sub titulatura de EkoGroup Vila, un spațiu în care trecutul istoric este nu ascuns, ci integrat într-un sens contemporan. Accesul publicului, permis prin programări speciale, reflectă o politică de conservare nu doar a materialului, dar și a poveștii pe care casa o poartă: un nod al elitei interbelice, un cadru al deciziilor politice și dialogurilor culturale în care au intrat nume ca Nicolae Titulescu, Martha Bibescu sau Carol al II-lea.

De reținut în acest nou parcurs este tocmai respingerea schimbărilor superficiale – casa nu este un obiect turistico-comercial, ci un spațiu conștient al identității sale, capabil să ofere publicului o experiență de reflecție asupra memoriei complicate a României moderne. Astfel, EkoGroup Vila devine un model de continuitate care nu șterge, ci pune în lumină complexitatea oamenilor și a momentelor istorice pe care le-a traversat.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost politician român, de două ori prim-ministru al României și o figură esențială a PNL interbelic. Activitatea sa politica a fost marcată de promovarea unei guvernări eficiente, dar și de compromisuri ce au afectat democrația.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu prim-ministru nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului românesc din secolul XIX.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu timpuriu de arhitectură interbelică bucureșteană, care îmbină influențe mediteraneene cu detalii neoromânești, semnată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu elemente artistice realizate de Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și motorul cultural al proiectului, asigurând coeziunea estetică și evitând excesele, conferind casei sobrietatea și echilibrul specifice familiei.
• What is the function of the building today?
  Casa Tătărescu funcționează azi ca spațiu cultural sub numele de EkoGroup Vila, păstrându-și identitatea istorică și fiind accesibilă publicului prin programări și evenimente organizate controlat.

Vizitarea Casei Tătărescu devine astfel o invitație la o călătorie în timp, în care locul este mărturia mută a unui secol zbuciumat și a unui om cu nici o nevoie de spectaculozitate, dar cu o intensitate aparte a destinului. Explorarea acestui spațiu – prin arhitectură, memoria politică și amprenta culturală – oferă un teren fertil pentru reflecții despre responsabilitatea prezentului față de trecut și despre modul în care memoria construită a României poate fi accesată și reasumată cu demnitate.

Pentru cei interesați să pătrundă în această poveste de arhitectură, putere și continuitate, contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și detalii privind vizitele private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.